Autor: Mela Ardelean – Redactor Șef GOJDIȘTII
Pierderea unicului profil umanist din școala noastră a pornit un subiect controversat de discuție atât în rândul elevilor cât și în cel al părinților. Data trecută v-am prezentat faptele, așa că de această dată haideți să vedem care este părerea elevilor de clasa a VIII-a și cea a părinților.
Mulți elevi din clasa a VIII-a (sau din alte generații) s-au plâns de această reformă dorită de Inspectoratul Școlar Județean Bihor. Am selectat câteva din păreri pentru a le da șansa elevilor și părinților să se exprime public și sperăm din suflet că aceștia vor fi ascultați.
„E o mare greșeală ca acest profil să fie desființat. Practic, liceul se va axa exclusiv pe profilul real, ceea ce ar crea un prejudiciu de multilateralitate și complexitate. Valoarea umană și profesională a unui absolvent de Gojdu nu ar trebui să fie dată doar de nivelul de matematică, fizică, chimie, etc, la care a ajuns ci și de nivelul de limbă și literatură, nivelul de istorie, geografie, filosofie, etc, toate acestea însemnând complexitatea enunțată mai sus.
Dar, din păcate există și greșita idee, cu adânci rădăcini în trecutul predecembrist, că dacă o persoană nu excelează pe latura reală, nu are cum să depășească mediocritatea. Probabil de aici vine și concluzia eronată a unora care consideră că acest profil de socio-umane ar fi unul foarte slab și că nu ar fi o pierdere dacă ar dispărea.”
– Răzvan Balmos, părinte
„Sunt elev la Gojdu din clasa a V-a și aș fi vrut să mă orientez spre un profil umanist, eu fiind mai înclinat spre limbi străine și științe socio-umane. Mi-ar părea rău să nu am șansa de a continua educația mea în Gojdu din cauza unei decizii defavorabile pentru multi elevi ca și mine și nu numai. Ar fi foarte trist să fim nevoiți să lăsăm în urmă în acest mod școala în care am crescut și ne-am format."
– R. B., clasa a VIII-a A
Sunt elev în clasa a VIII- a la Colegiul Național „Emanuil Gojdu” și sunt extrem de mâhnit de faptul că o clasa din planul de școlarizare cu specializarea științe socio-umane, a fost „tăiată” de către ISJ Bihor, fără nicio justificare.
În calitate de viitor absolvent de gimnaziu, îmi doream să continui cursurile liceale în aceeași instituție de învățământ în care am studiat și până acum… Mă consider un elev mai avansat la materiile umane decât la cele reale, așa că am considerat că este oportun să mă îndrept către clasa pe care inspectoratul o vrea dispărută. Credeam în mine și mă așteptam la o medie suficient de bună pentru a accede în viitoarea IX G, iar toate gândurile mele în privința viitorului mă găseau acolo studiind și mai apoi mergând la facultate. Aceste plăsmuiri ale minții mele în privința celor ce vor urma în viață se tot repetau până când – surpriză! – Inspectoratul Școlar Județean Bihor hotărăște să nu aprobe înființarea clasei cu profil uman în cadrul colegiului meu fără ca decizia luată să aibă o motivație reală. Consider așadar decizia inspectoratului lipsită de temei și cred că ar fi în beneficiul tuturor ca această hotărâre intens criticată – pe bună dreptate! – să fie revocată.
În primul rând, consider că este injustă tăierea din planul de școlarizare a unei clase dintr-o școală cu performanțe, cu spații adecvate și cu profesori foarte bine pregătiți în timp ce școli cu rezultate slabe par să fie favorizate de inspectorat cu toate că acestea au efective de elevi reduse. Având în vedere acestea pot spune că dezavantajarea școlii noastre – în favoarea instituțiilor de învățământ cu rezultate proaste – este o ofensă la adresa prestigiului colegiului, neținând cont de rezultatele elevilor strâns legate de truda și priceperea profesorilor.
În al doilea rând, sunt de părere că profesorii și părinții ar trebui să decidă planul de școlarizare al fiecărei instituții de învățământ, întrucât nimeni nu poate să cunoască mai bine capacitățile de orice fel ale unei școli decât profesorii care se vor consulta cu părinții pentru ca planul de școlarizare să fie favorabil pentru fiecare dintre cele trei categorii: profesori, elevi, părinți. Centralizarea deciziei în privința planului de școlarizare mă duce cu gândul la perioada de ultracentralizare prin care România a trecut în perioada 1948-1989 când deciziile se dădeau – în covârșitoarea lor majoritate! – de la centru ca nu cumva vreo instituție să aibă un gram de autonomie pentru ca nimeni să nu își închipuie că poate ieși din voința mai-marilor care întotdeauna știau ce e mai bine pentru fiecare. Luând în considerare cele prezentate, nu am niciun dubiu că planurile de școlarizare trebuie decise de către profesori și părinți împreună!
Concluzionând, e fără dubiu că lipsa clasei 9G din planul de școlarizare nu trebuia să aibă loc date fiind rezultatele pe care Gojdu le-a obținut și având în vedere că decizia nu a fost luată de oameni din interiorul școlii cu consultarea părinților ci de prsoane care nu cunosc la fel de bine posibilitățile școlii precum profesorii. Așadar, solicit aprobarea pentru anul școlar 2021-2022, a clasei de științe socio-umane la în cadrul Colegiului Național „Emanuil Gojdu”.
– Tudor Mititean, elev al clasei a VIII-a A la Colegiul Național „Emanuil Gojdu”
După părerea mea, clasa de științe sociale nu ar trebui desființată din mai multe motive. Unul dintre motive este faptul că foarte mulți elevi care sunt în clasa a VIII-a își doresc de prin clasa a V-a sau a VI-a să meargă în acea clasă. Clasa de profil umanist din Colegiul Național Emanuil Gojdu atrage și a atras mereu mulți elevi din toate școlile din Bihor. Un alt motiv este faptul că nu toți elevii sunt buni pentru profilul de real și atunci opțiunea lor era profilul umanist. Eu sper să putem să aducem înapoi clasa de științe sociale cât mai repede ca absolvenții clasei a VIII-a să poata își aleagă cu certitudine profilul dorit.
– Selis Popovici elev în clasa a VIII-a
Am selectat doar câteva din mesajele primite în urma primului articol. Mesajele selectate sunt în mare parte elevi și părinți care doreau să continue să învețe la Gojdu pe profilul de Științe Sociale, dar haideți să ne gândim și la elevii care voiau să țină acest profil ca și o alternativă a primei variante, sau la cei ce încă nu s-au hotărât care le vor fi opțiunile…
La doar 14 ani acești copii trebuie să decidă ce vor să facă în următorii 4 ani, pentru unii din ei acest profil reprezintă viitorul dorit, iar incertitudinea le face misiunea tot mai grea.
Articolul precedent: https://www.gojdistii.com/post/visuri-n%C4%83ruite-%C8%99i-clase-t%C4%83iate-pentru-elevii-de-clasa-a-viii-a
Autor: Mela Ardelean - Redactor Șef GOJDIȘTII