Autor: Floruța Mihnea
Perioada adolescenței cuprinde în vastitatea sa de experiențe o mulțime de provocări ale căror trăsături pot induce stări de stres adesea puternice, iar caracterele încă în dezvoltare, alături de schimbările interioare și exterioare ce au loc în corpul și în jurul lor au tendința atât să amplifice, cât și să impună dificultăți sporite pe diverse planuri ale vieții lor, atât în mod direct, cât și indirect.
Am decis să analizăm situația stresului în viața a 71 de adolescenți din școală noastră, adunând date referitoare la nivelul în care resimt fenomenul, sursele care îl generează și propunerile elevilor în legătură cu lupta împotriva acestuia, centralizând răspunsurile figurate de aceștia într-un chestionar și datele rezultate din măsurarea unor valori fiziologice printr-o aplicație specializată. Participanții constau într-un lot de elevi din clasa a VIII-a, unul din clasa a IX-a, specializarea Științe ale Naturii și unul din clasa a X-a, Matematică-Informatică. Alături consecutivității anilor de studiu, fiecare categorie prezintă un factor de stres principal specific: Evaluarea Națională, procesul de adaptare într-o nouă instituție de învățământ, respectiv materia și cerințele elevate, atât calitativ, cât și cantitativ.
Li s-a cerut elevilor să exemplifice câteva simptome cauzate de stres. Cele mai întâlnite răspunsuri au fost: durerile de cap, de spate, stările de greață, schimbările în alimentație, lipsa atenției, procrastinarea, uzul de cofeină, eficiența scăzută, oboseala, grijile sau anxietatea, probleme cu somnul, gânduri iraționale, frici, iritabilitate. Pentru ameliorarea acestor simptome, se încurajează: odihnă, timp petrecut în aer liber, cu familia, cu animalele de companie, cu prietenii, activitate fizică, gândire pozitivă, controlul respirației, cititul, vizionarea filmelor, pictura, dansul, teatrul, integrarea și socializarea, reducerea numărului de ore petrecute la școală, o atitudine potrivită a profesorilor, personalizare, activități interactive.
S-au tras următoarele concluzii:
Elevii din anul terminal de gimnaziu au prezentat un nivelul de stres cauzat de examenul de evaluare națională de 7/10.
Adolescenții dorm în medie 7 ore pe noapte, un număr situat la limita inferioară pentru vârsta lor.
Cea mai stresantă materie pentru elevi a fost identificată a fi matematica, iar cea mai relaxantă a fost religia. Fizica este considerată și una dintre materiile cele mai stresante, dar și una dintre cele mai interesante, relaxante, de unde deducem rolul subiectivității și al individualizării.
Majoritatea elevilor au relații sociale bune, însă există o proporție, deși mică, cu adevărat alarmantă prin existența sa, a elevilor care nu au persoane de încredere, cu care să poată discuta sau la care să poată apela, fie exclusiv pe anumite planuri, fie deloc.
După școală, elevii studiază zilnic între 1-4 ore.
În urma măsurătorilor utilizând programul Welltory, cele mai mari valori privind starea generală de sănătate revin clasei a X-a, valorile medii clasei a VIII-a, iar cele mai mici rezultate elevilor din clasa a IX-a.
Adaptarea într-un nou ciclu școlar este văzută ca fiind ușoară sau medie, existând cazuri în care este descrisă ca fiind dificilă sau foarte dificilă.
Părinții pot avea o influență decisivă, sesizându-se două extreme – o categorie pun o presiune minimă, normală pe copiii lor, pe când atitudinea altei categorii devine un stresor pentru aceștia.
Elevii mai mari sunt mai stresați, dar își știu gestiona mai bine stările.
Elevii de clasa a VIII-a prezintă eustres (stresul cu scop pozitiv, motivant pentru adaptare și auto-îmbunătățire), deoarece, cu toate că denotă un nivel de stres mediu înspre mare, au valori optime ale concentrării și ale energiei.
Mentalitatea sănătoasă este un factor capital, iar activitățile recreaționale, de dezvoltare personală trebuie sporite și încurajate înspre preferințele adolescenților.
Astfel, constatăm că sănătatea mentală și combaterea stresului reprezintă o acțiune interioară pentru sine și exterioară pentru asigurarea bunăstării celor din jur. Școala și procesul educațional necesită a fi constant îndreptate în direcția integrității acestui aspect pentru fiecare adolescent, venind ca susținere în dezvoltarea personală armonioasă a adolescenților.
Autor: Floruța Mihnea