Autor: Natalia Popa
Colaj: Carla Pop - Grafician
- o mini-serie de interviuri scrise, realizate cu ocazia Zilei Culturii Naționale, prin care ne propunem să oferim o perspectivă actuală, din mai multe puncte de vedere, asupra rolului culturii în societate, dar și în
viața tinerilor -
Această serie formată din 3 articole începe cu interviul adresat domnului Mihók Tamás, care este în prezent redactor al Revistei de cultură „Familia” și, totodată, fost elev gojdist. Am dorit să aflăm perspectiva asupra acestui subiect din partea unei persoane care este mai bine angrenată decât noi în viața culturală. Astfel, vă invităm să descoperiți răspunsurile pe care dumnealui le-a avut de oferit, în cadrul acestui articol:
1. Ce este cultura?
De regulă, cultura e final boss-ul evoluției unei societăți, etapa pe care o dobândești ca societate nu (neapărat) din rațiuni economice, ci din nevoia umană de a lăsa ceva particular în urmă. Într-un anume sens, asta e ceea ce poate „procrea” mai bun o națiune. În context românesc, cultura reprezintă din păcate un platou atât de îndepărtat de valorile împărtășite de societate „la firul ierbii”, încât deseori suntem tentați să spunem că ea e doar apanajul elitelor, că e doar un moft. Dar o astfel de gândire reprezintă o capcană, mai bine să fim realiști: într-o țară în care procentul din PIB alocat culturii și educației este infim e un adevărat miracol că există atâția scriitori, artiști, actori etc. valoroși, de talie europeană, dacă nu mondială. Până la urmă, actul de mecenat n-a murit, ba chiar e la fel de binevenit și azi ca pe vremea lui Emanuil Gojdu.
2. Cum a fost aleasă data de 15 ianuarie pentru a marca Ziua Culturii?
Cu parafa Eminului. 😊
3. Ce rol are cultura în societate/într-un stat?
Întâi, rolul culturii este, aș zice, de (auto)reprezentare, iar apoi de imunizare, precum și de depășire a unor prejudecăți nocive. La nivel (inter)societal, desigur. Societățile cu o autoreprezentare neclară sunt vulnerabile, întrucât solidaritatea dintre membrii lor e precară. Ei pot fi distrași sau cumpărați lesne, neavând un atașament matriceal.
4. Cu ce îi poate ajuta cultura pe tineri? De ce ar fi bine să privească
spre personalități culturale din trecut?
„Cultură” e un termen care poate să devină searbăd; odată repetat, sporește redundanța unui text, acesta riscând să cadă în derizoriu. Nu atrage defel. Eu aș renunța la cuvântul „cultură” în discuțiile orale cu tinerii despre cultură. Personalitățile din trecut de care mă întrebați au fost și ele oameni exact ca noi înainte de a ajunge portretele sau busturile pe care le vedem înșirate de-a lungul coridoarelor unor instituții. Ca oameni, și ei au avut de înfruntat tot felul de vicisitudini ale vieții (neîncredere în alți oameni, datorii bănești etc.), iar faptul că au creat opere care dăinuie în timp ar putea în primă fază, de pildă, să-i pună pe gânduri pe tineri în ceea ce privește managementul timpului lor. Altfel spus: Cum au reușit acești oameni să se achite atât de sarcinile obișnuite ale fiecărei zile, cât și de responsabilitățile cultural-spirituale, în condițiile în care nu dispuneau nici ei de mai mult de 24 de ore pe zi.
Priorități!
5. Sub ce forme întâlnim cultura în viața de zi cu zi?
Cultura e un termen vast care, la o primă delimitare, înglobează astăzi tot ce se contrapune naturii. Adică, mai simplu formulat, tot ce dobândești dincolo de datul tău natural, de instinctele tale primare. Cultura se extinde, așadar, de la gastronomie, IT, marketing și body-building (de unde și cuvântul culturism, căci vorbim de ceva în plus față de ce ți-a oferit natura) la decriptări hieroglifice și profunde și îndelungate cercetări academice.
6. Care este o persoană de cultură care v-a inspirat sau la care v-ați
raportat de-a lungul carierei cel mai mult?
Poetul suprarealist român Gellu Naum, de care am auzit prima dată de la profesoara mea de română din liceu, Corina Păcurar.
Îi mulțumim și pe această cale domnului redactor Mihók Tamás pentru timpul acordat și pentru răspunsuri. Sperăm ca acestea să le fie de folos cititorilor, în perspectiva formării unei opinii mai bine-susținute în ceea ce privește cultura. În continuarea acestei mini-serii de interviuri, vă invităm să lecturați și următoarele două articole postate pe blog, care cuprind răspunsurile formulate de către două eleve gojdiste, olimpice naționale la disciplina Limba și literatura română: Sara Berger (din clasa a X-a C) și Ana Maria Șandor (din clasa a XII-a E).
Autor: Natalia Popa
Colaj: Carla Pop - Grafician