Profesorii au fost prinși într-o perioadă extrem de grea. Este greu și pentru noi, ca adolescenți, să stăm fără colegii de clasă sau prietenii cu care ne întâlneam în pauze, dar imaginați-vă atunci cum e să predai materia pe care o iubești atât de mult în fața unui monitor, fără să îți dai seama de ce reacții au cei cărora le vorbești, să te simți de parcă ai vorbi cu calculatorul. În ciuda acestui fapt, era și timpul ca digitalizarea sistemului românesc să aibă loc. Atât dascălii, cât și beneficiarii primari ai educației, au trecut prin tot felul de momente ce le-au pus la încercare răbdarea, abilitățile sau chiar dorința de a descoperi lucruri noi, deși știm cu toții cât de greu e să treci de la o rutină pe care probabil ți-ai format-o în ani de zile la un mod complet nou de viață în mai puțin de o săptămână - de la închiderea școlii și până la declararea stării de urgență din martie.
Colegiul Național „Emanuil Gojdu” este unul dintre cazurile fericite ale țării, absolut toți elevii și profesorii având acces la internet și la un dispozitiv pe care să-l poată folosi cu scopul de a facilita susținerea orelor online. După cum bine știți, cursurile online ale gojdiștilor au început în mai puțin de două săptămâni de la închiderea școlii. S-a depus extrem de multă muncă pentru a ne pune la dispoziție platforma Microsoft Teams, unde zilnic, profesorii și elevii desfășoară activități online.
Recent pe blogul nostru a apărut articolul în care prezentăm părerile unor elevi despre școala online, însă acum, am întrebat o mică parte dintre profesorii gojdiști care este părerea dânșilor și cum și-au adaptat modul de a preda.
„Lecțiile online decurg destul de bine, elevii sunt receptivi, profesorii s-au adaptat acestui nou mod de predare. Totuși feedbackul nu este același ca la lecțiile obișnuite. Asimilarea cunoștințelor însă nu e la fel. Nu îi putem verifica dacă sunt atenți deoarece nu îi vedem pe toți deodată, interacționăm verbal dar nu vizual. Cele două interacțiuni ar trebui corelate.
Sunt și aspecte bune: materia se predă în continuare și elevii interesați tot învață, scrisul pe tablă se înlocuiește cu prezentări de documente, folosirea tablei interactive care nu schimbă nimic. Elevul scrie de pe ecran în caiet, poate să pună întrebări, poate să corecteze greșeli.
În final predarea online ne ajută să comunicăm între noi, să ne mai vedem, să ne întrebăm ce mai facem și asta ne ajută să trecem mai ușor peste momentele grele pe care le trăim.” - prof. Corina NICOARĂ
„În privința tehnicii de predare: Sintetizez materia pe care vreau să o predau pe foi, le postez astfel încât să la vadă elevii și le explic online. Verific modul în care s-au înțeles lucrurile, prin probleme. Cam ca la școală, atât că nu am control asupra a ceea ce se întâmplă în spatele ecranului și asta e frustrant. Mă bazez pe buna credință și seriozitatea elevilor mei. Abia aștept să se intre în normalitate, consider că eficiența acestui mod de învățământ e scăzută, pentru că elevii sunt tentați să facă altceva, atenția nu poate fi la cotele necesare.” - prof. Mirela COTRĂU
„Sunt de părere că procesul de predare-învățare trebuia să evolueze la un moment dat, în contextul utilizării tehnologiilor informatice actuale.
Putem privi școala online ca o încercare de revitalizare a sistemului nostru de învățământ și o necesitate într-o societate în care timpul devine tot mai scurt și mai prețios. Orice trecere de la ceva cunoscut la ceva nou implică o provocare, un alt mod de a privi lucrurile și necesitatea de a ne adapta. Trecerea de la predarea clasică la cea online spunem că s-a făcut brusc, însă aceasta nu trebuie să ne descurajeze, ci să o considerăm un impuls care ne ghidează și ne motivează pentru implementarea cu succes a noilor tehnologii în activitatea didactică.
Cred că dacă identificăm binele în orice situație, fie ea și mai puțin plăcută, cum este cea în care ne aflăm acum, la un moment dat privind retrospectiv se va dovedi că această perioadă a fost una benefică atât din punct de vedere al dezvoltării personale cât și pentru școala românească.” - prof. Tanța Marina HODIȘAN
„Trebuie să recunosc faptul că această criză m-a scos destul de brutal din ordinea firească a vieții, dar am traversat cu bine spre învățarea online știind că, dacă nu mă voi găsi cât mai repede o variantă bună de lucru, elevii mei se vor demobiliza. Imediat ce școala s-a întrerupt, am experimentat mai multe platforme de e-learning printre care Intelligent Assistance, Zoom, Google Classroom, Socrative, dar, după ce ne-am logat cu toții pe Microsoft Teams, lucrurile au funcționat din ce în ce mai bine. Am întâmpinat, desigur, în primele zile probleme de adaptare, în special probleme de ordin tehnic pe care le-am depășit cu ajutorul unor colegi mai experimentați cărora țin să le mulțumesc. Am descoperit astfel că învățarea online are și avantaje, dar și limite. E adevărat că nu mai pierdem vremea făcând naveta, dar ne lipsește foarte mult interacțiunea face-to-face cu elevi dragi din diferite clase sau cu unii colegi pe care nu-i putem vedea decât virtual în sedințele de CP; avem mai mult timp să ne cultivăm un hobby, dar ducem dorul unor tabieturi zilnice pe care nu știam că le iubim atât de mult, decât acum când nu le mai putem practica. Această criză, printre multele rele, a adus cu ea oportunitatea unei schimbări necesare și reale în sistemul educațional românesc, iar noi, profesorii, de dragul elevilor noștri și de dragul meseriei pe care ne-am ales-o, am avut curajul și determinarea de a ne adapta, alegând să mergem mai departe cu fruntea sus.” - prof. Florica CREȚIU
„Un ochi plânge, iar altul râde. Nu ne întâlnim fizic, dar totuși putem să ne vedem și să ținem legătura. Circumstanțele care ne înconjoară viețuirea de zi cu zi ne fac să ne confruntăm cu situații delicate, absolut necesare. Dacă la început am avut un disconfort în ceea ce privește predatul online, acum începe să-mi facă plăcere, să învăț în fiecare zi o noutate. Sper ca și elevii noștri! Felicitări tuturor gojdiștilor pentru abilitatea de coordonare și solidaritate în timp util!” - prof. Olivia DEHELEAN
Deși această situație nu a fost atât de plăcută, a demonstrat la nivelul colegiului nostru fructuoasa legătură profesori - elevi. Comunicarea dintre noi a fost încă de la început extrem de deschisă, ascultându-ne și înțelegându-ne reciproc, și desigur continuând să ne îmbogățim cunoștințele și chiar să încercăm lucruri noi - excursii, activități și jocuri online, platforme, aplicații, modalități de regândire a unei ore de curs și nu numai, pentru că, până la urmă, toți trecem prin momente grele, dar măcar ne avem unii pe alții. Le mulțumesc frumos doamnelor profesoare care au fost deschise să își spună punctul de vedere, iar la nivelul întregului liceu, le mulțumesc, în numele elevilor, tuturor dascălilor care în ciuda vremurilor grele, nu renunță la educația noastră!
Autor: Lorena C. Rus