Tinerii sunt extrem de talentați, însă puțini au curajul de a-și expune arta, de orice fel ar fi ea. Sportivii evită să-și facă cunoscute medaliile și trofeele, cei care desenează și pictează se sfiesc să-și expună lucrările, muzicienii au trac în fața colegilor, micii scriitori își păstrează universul creației pentru propriul sine. Cineva trebuie să îi ajute, și după cum bine știm cu toții, părerea celor din jurul nostru, a grupului de prieteni sau a colegilor de clasă ne influențează enorm. De ce să nu ne ajutăm reciproc? Haideți să le arătăm și celorlalți ce talentați sunt cei apropiați nouă!
Consiliul Elevilor Colegiului „Emanuil Gojdu” își dorește să promoveze ideile gojdiștilor talentați, iar de această dată dorim să o promovăm pe Georgia Iakab, elevă în clasa a X-a G.
Gia e o fată extrem de specială, care mereu încearcă să spună „da” unei provocări noi, să cunoască persoane noi, dar în același timp o fire empatică, sensibilă, care pune la suflet și vrea să îi ajute pe cei din jurul ei. O adolescentă care până la vârsta ei a trecut prin multe întâmplări și a dat de multe ori piept cu realitatea, de fiecare dată cu brio. Ea este o scriitoare în devenire, a publicat de 4 ori la o antologie în Cluj și pasiunea ei cea mai mare este de a scrie și de a-și transpune sentimentele și trăirile în operele sale.
Vă atașez aici un link către lucrarea ei, să vă delectați cu frumusețea poveștii pe care a scris-o:
Ea ne-a trimis lucrarea, în urma unui anunț al Consiliului ce își arăta dorința de a promova ideile gojdiștilor. Recunosc că o știu de mai bine de 5 ani, iar acum face parte din echipa mea de redacție a Blogului Gojdiștii, așadar, am fost extrem de încântată să stau de vorbă cu ea, dialog pe care am să vi-l redau în cele ce urmează:
Cum ți-a descoperit pasiunea pentru scris?
G: Eram clasa a 6-a și am văzut o poză postată de un băiat pe facebook, foarte bine editată. Și așa mi-au apărut în minte câteva versuri, simțind cum inspirația începea să apară, iar după ce am văzut că a fost o poezioară reușită, am decis să continui să scriu. Georgia mi-a menționat că încă mai are acea poezie în notesul telefonului.
Ce te inspiră?
G: Oamenii mă inspiră. Dar cel mai mult impactul pe care îl au asupra mea. Și mai ales, iubirea. Desigur, după vine natura, arta, frumosul de pe pământ.
Cum te simți când începi să scrii?
G: Mă simt...nu mai sunt eu. Simt că sunt acest scriitor, singur în camera lui, pătruns de toate sentimentele pe care un om nu le poate simți într-o viață și foaia e un tărâm nesfârșit unde îmi pot expune ideile și sentimentele. Port o mască a unei persoane care e mult mai profundă decât mine.
Crezi că îi poți ajuta și pe alții prin talentul tău?
G: Cred că ii pot ajuta ca să își deschidă noi simțuri spre arta și sentimentele interumane. Adică, de la început scopul meu a fost să promovez scrisul prin ceea ce simțeam și să ajut oamenii să știe că cineva, cumva, îi înțelege.
Cum iti găsești inspirația? Sau mai degrabă, în momentul în care începi să scrii, cum îți păstrezi entuziasmul și dedicarea ideii pe care o ai?
G: Inspirația mi-o găsesc când ascult muzică sau simt ceva foarte puternic.
Reușesc să-mi păstrez entuziasmul fiindcă e nevoia de a da afară tot ce simt și văd cu ochii minții, e ca și cum simt nevoia să detaliez până la cel mai microscopic punct tabloul care mi s-a creat în minte.
Georgia este unul dintre talentele pe care colegiul nostru le are, și pe această cale doresc să îi transmit apreciere din partea tuturor colegilor de liceu, și desigur, mult succes în urmarea și dezvoltarea talentului său spre crearea unui drum în viață bazat pe această frumoasă pasiune.
Nu uitați că dacă vreți să vă împărtășiți o părticică din voi, noi suntem aici și vă așteptăm lucrările pe E-mail la cnego.cse@gmail.com .
Autor: Lorena C. Rus