Stresul și gestionarea sa înainte de Evaluarea Națională

Autor: ȘTEFANA DUȘE

Auzim tot timpul expresia ,,viața e prea scurtă” și bănuiesc că nu sunt singura care nu o lua în serios până acum ceva timp. Adevărul este că viața e într-adevăr scurtă, mult prea scurtă pentru a o pierde fiind stresați sau supărați. Eu sunt o fire care se stresează ușor, de cele mai multe ori din cauza unor lucruri neimportante și pe care nu le pot schimba. Pe lângă faptul că stresul excesiv poate cauza probleme de sănătate, ești prins într-un cerc constant de frici și emoții negative, care în mod clar îți pot afecta viața de zi cu zi. Lucrurile nu s-au schimbat nici când am avut primul examen cu adevărat important și anume examenul de capacitate. Am cunoscut de la persoane care au leșinat înaintea examenului, până la persoane care tratau totul cu nonșalanță. Eu m-am situat undeva la mijloc, fiind panicată și crezând că toată existența mea depinde de acest examen în prima jumătate a anului și devenind calmă, chiar ușor indiferentă pe măsură ce se apropia.


După cum v-am exemplificat mai sus, fiecare trece prin obstacolele vieții diferit. Indiferent de ce simțiți în legătură cu acest examen, este important să nu lăsați asta să vă acapareze gândirea. Nu sunt aici să vă spun că examenul nu merită stresul, sau că este mult mai simplu decât pare, pentru că pe mine toate acestea doar mă stresau și mai mult. Sunt aici să vă prezint experiențele celor care au trecut cu bine peste acest hop al vieții în speranța că asta vă va ajuta. Au fost de acord să le împărtășească cu noi: Alexandra Olah (9C), Melania Ardelean (9A), Ștefan Abrudan (9D) și George Bughiu (9E).

Să începem!


1. Ce părere aveai despre examen, credeai că e ceva ce avea să îți definească viitorul?


George: În niciun caz nu credeam că viitorul meu depinde de acest examen, dar consideram că e important să iau o notă mare pentru a intra la profilul dorit.

Alexandra: Consideram că era un pas important înspre a-mi atinge obiectivele. Era momentul în care aveam să aflu cât de temeinică a fost pregătirea mea pe parcursul gimnaziului.

Melania: Bineînțeles că am luat examenul foarte în serios, însă nu am considerat că acesta îmi va defini viitorul îndepărtat, doar că va avea o influență mare asupra anilor de liceu.


2. Te-ai pregătit temeinic pentru acesta, sau pe ultima sută de metri?


A: Pregătirea mea a fost o combinație între cele două.

Ștefan: Pregătirea pentru examen trebuie să fie temeinică, zi de zi. Teoretic pregătirea începe în clasa a V - a și continuă până în a VIII - a, când îți consolidezi și recapitulezi cunoștințele. Pregătirea pe ultima sută de metri nu funcționează, doar recapitularea.



3. Care au fost primele gânduri după ce ai ieșit din sala de examen?


A: După examenul de limba română am realizat o greșeală făcută din neatenție, iar acest lucru m-a copleșit, însă după matematică eram fericită că în sfârșit perioada stresantă a examenelor s-a terminat.

M: Am ieșit din sala de examen cu foarte multe emoții care trebuiau consumate, așa că am plâns de fericire că am terminat cu bine și în continuare trebuia să mă gândesc doar la anii de liceu.

G: Nu am simțit ceva special deoarece am mai făcut multe subiecte model, iar cel de la examenul efectiv nu se diferenția de ele, a fost ca și toate celelalte.


4. Dacă ar fi să le dai un sfat celor care urmează să treacă prin această experiență, care ar fi?


M: Învățați româna și matematica la timpul predării, însă dacă e prea târziu pentru asta, fiți calmi și nu vă lăsați demoralizați de o problemă neștiută. Gândiți pozitiv și concentrați-vă asupra ei.

Ș: În primul rând, pregătirea zilnică, iar mai apoi să vă gestionați emoțiile, pentru că nu este atât de greu pe cât spune toată lumea, dar nici să nu îl luați în derâdere, deoarece e un examen cu o importanță majoră pentru viitorul vostru.



5. Cum ai reușit să te detașezi de emoțiile pe care le aveai?


A: Eu personal nu am reușit să fac asta, panicându-mă deoarece în acel moment simțeam că am uitat tot ce am învățat și că nu voi fi capabilă să îmi arăt cunoștințele în deplinătatea lor.

S: Nu am avut foarte multe emoții. Odată ce simți că ești pregătit ai puține emoții, dar nimic copleșitor.

G: Emoțiile pot avea atât caracter pozitiv, cât și negativ. Dacă intri prea relaxat, detașat, s-ar putea să nu fii destul de atent, sau să lucrezi prea încet. Pe de altă parte, emoțiile prea mari pot să te împiedice să te concentrezi, te poți încurca sau greși din cauza lor. Astfel, e important să îți controlezi emoțiile și să le transformi în ceva constructiv.


6. În mod sigur a fost pusă presiune pe tine, cum ți-a afectat asta performanța?


A: Cred că cea mai mare presiune am simțit-o de la propria mea persoană, deoarece am vrut să îmi ofer posibilitatea de a alege după preferință profilul și școala.

M: Nu m-a afectat deloc presiunea celor din jur, deoarece nu îi acordam importanță.

S: Performanța mea nu a fost afectată. Indiferent dacă suntem presați de părinți, sau de profesori, trebuie să fim conștienți că ține 100% de noi ceea ce facem la examen.


Acestea au fost sfaturile colegilor noștri și aș dori să mai adaug câteva cuvinte. Orice ar fi, în sala de examen sunteți doar voi cu foaia. Nu vă gândiți la ce va spune lumea dacă luați punctaj mic, nu vă gândiți ce o să spună părinții dacă nu vă descurcați. Sunteți acolo să dați tot ce aveți mai bun din voi, să vă arătați cunoștințele și să fiți răsplătiți pentru munca depusă în toți acești ani. Știu că este stresant, știu că este greu, dar mai aveți puțin și începeți o nouă etapă a vieții, care va veni la rândul ei cu provocări, eșecuri și recompense. Bucurați-vă deci de aceste momente și aveți încredere în voi!


Le mulțumesc foarte mult colegilor mei pentru timpul acordat și răspunsurile frumoase, iar vouă, celor care treceți prin această experiență, nu pot decât să vă urez multă baftă și să decurgă totul exact cum vă doriți.


Autor: Ștefana Dușe


323 views0 comments

Recent Posts

See All