Portret de Gojdist Laureat: Boji Octavian și Ardelean Alex - Medalii de Argint la ONIA și calificare în lotul lărgit
- CSE Emanuil Gojdu
- 17 iun.
- 6 min de citit
Autor: Bîte Francesca Maria
Redactor GOJDISTII
Inteligența artificială se afirmă astăzi ca unul dintre cele mai efervescente și revoluționare domenii ale științei contemporane, influențând profund și ireversibil direcțiile de dezvoltare ale societății moderne. Într-un climat marcat de inovație accelerată și aspirație constantă către progres, realizările academice din acest sector dobândesc o valoare deosebită, devenind repere ale excelenței și perseverenței intelectuale.
În acest cadru competitiv și exigent, elevii Boji Octavian Andrei și Ardelean Alexandru Dumitru s-au remarcat printr-o performanță remarcabilă: calificarea în lotul lărgit al Olimpiadei Naționale de Inteligență Artificială – o distincție rezervată celor mai buni și dedicați tineri pasionați de știință și tehnologie. Pasiunea autentică pentru domeniu, dublată de un efort susținut și o motivație exemplară, a constituit fundamentul acestui succes, concretizat prin obținerea medaliilor de argint – simboluri ale muncii riguroase și ale excelenței intelectuale.
În continuare, vom sta de vorbă cu cei doi elevi pentru a descoperi viziunea fiecăruia asupra impactului pe care inteligența artificială îl va avea în viitor, dar și pentru a înțelege etapele parcurse și strategiile de pregătire care au stat la baza performanței lor deosebite.
În opinia voastră, poate inteligența artificială să atingă vreodată nivelul creativității umane sau va rămâne doar un instrument de optimizare și viteză?
Octavian: Cred că AI poate ajunge să simuleze creativitatea umană, dar nu să o înlocuiască complet. Creativitatea noastră nu e doar un proces de generare de idei noi, ci și un act de conștiență, de trăire interioară. AI poate genera poezie, muzică, artă – și uneori chiar ne lasă fără cuvinte. Dar nu o face cu intenție, cu suferință, cu visuri, cu durere. O face cu parametri. Așadar, AI poate deveni un instrument creativ extrem de puternic – dar ceea ce ne face umani rămâne, încă, al nostru: capacitatea de a da sens, nu doar de a produce forme.
Alex: Inteligența artificială, în special modelele generative, poate produce conținut care este perceput ca fiind creativ, dar modul prin care o face este foarte diferit de creativitatea umană, care se bazează pe conștiință, pe emoții și pe experiențe personale ce pot fi negative sau pozitive. În schimb, inteligența artificială se bazează pe… matematică. La baza procesului de generare al unui conținut „creativ” stau foarte multe operații matematice (înmulțire de matrici, derivate, gradienți etc), motiv pentru care inteligenței artificiale îi lipsește un aspect esențial al creativității umane: conștiința.
Totuși, nu putem spune dacă inteligența artificială va atinge vreodată nivelul creativității umane. Iar acesta este unul dintre lucrurile care mă fascinează cel mai mult. Cu toate că inteligența artificială este deja foarte avansată, viitorul ei nu este clar și încă este nevoie de multă cercetare pentru a-i descoperi cu adevărat potențialul. Dar în momentul de față, aceasta are doar rolul unui instrument de optimizare și viteză, întrucât nu poate să înlocuiască pe deplin un om, deși capacitățile sale ca instrument sunt deja revoluționare.
Care este cel mai răspândit mit despre AI pe care l-ați întâlnit și cum l-ați putea demonta?
Octavian: Cel mai mare mit? Că AI-ul e… inteligență. Adevărul e că nu e deloc „inteligent” în sensul uman al cuvântului. E matematică. E probabilitate. E un joc complex de funcții, gradienți și optimizare.
Dar oamenii tind să umanizeze ceea ce nu înțeleg complet. Li se pare că AI „gândește”, că „știe”, că „învață” ca noi. Asta creează așteptări greșite, dar și temeri nefondate.
Alex: Cred că cel mai răspândit mit despre AI pe care l-am întâlnit este acela că „AI-ul va înlocui în totalitate oamenii și că marea majoritate va rămâne fără joburi.”Acest mit poate fi demontat prin amintirea faptului că AI-ul este, în momentul de față, un instrument conceput să asiste și să eficientizeze munca oamenilor, nu să o înlocuiască. Cu toate că unele sarcini foarte repetitive pot fi automatizate cu ușurință folosind inteligența artificială, inteligența umană rămâne esențială.
De asemenea, multe sarcini au fost automatizate de-a lungul timpului, dar acest lucru a creat în schimb noi joburi și a dus la o reprofilare a oamenilor. De exemplu, revoluția industrială a eliminat multe locuri de muncă manuale, dar a generat altele noi în fabrici și în sectoare conexe. Același lucru se va întâmpla și cu AI-ul, oamenii nu vor fi înlocuiți de AI, ci vor învăța să îl folosească pentru a crește eficiența și sustenabilitatea sarcinilor lor. Desigur că cei care nu vor accepta prezența AI-ului sunt la risc să-și piardă joburile, dar acesta este un fenomen care s-a întâmplat de multe ori în istorie și nu a dus niciodată la prăbușirea pieței muncii.
Care a fost cea mai dificilă provocare cu care v-ați confruntat la etapa națională a olimpiadei de AI și cum ați reușit să o depășiți?
Octavian: Cea mai mare provocare? Să învăț în timp ce rezolv. La AI, niciodată nu știi tot. Nu poți învăța fiecare algoritm, fiecare librărie, fiecare excepție. Așa că am fost nevoit să devin confortabil cu necunoscutul.
De exemplu, unele subiecte necesitau cunoștințe foarte specifice – despre o funcție, o clasă, un tip de model. Nu aveam răspunsul pregătit în minte, dar am învățat să caut rapid în documentație. Pare simplu, dar nu e reflexul obișnuit într-un examen.
Alex: Cred ca cea mai dificilă provocare cu care m-am confruntat la etapa națională a fost lipsa de materiale din care mă puteam pregăti. AI-ul este un domeniu destul de nou, motiv pentru care nu există multe resurse pentru a înțelege conceptele mai avansate.
Modul prin care am reușit să depășesc această provocare e destul de hilar. Am folosit AI-ul că să învăț AI. Mai precis, am utilizat LLM-uri precum Gemini, ChatGPT și Grok pentru a reuși să înțeleg concepte dificile și pentru a învăța să le reproduc scriind cod. Dar spre norocul meu, am avut și un prieten de nădejde care m-a ajutat să mă pregătesc pe parcurs și fără de care nu cred că aș fi reușit să ajung până aici.
Cum v-ați pregătit pentru barajul național? Ați avut o strategie clară sau ați adaptat totul pe parcurs?
Octavian: Inițial am vrut o strategie clară: să învăț tot, să parcurg fiecare subiect din programă, să rezolv problemele ca la carte.
Dar realitatea m-a forțat să fiu flexibil. Am învățat ce înseamnă să prioritizezi, să înțelegi unde ai puncte slabe și să sapi mai adânc acolo. Nu a fost o linie dreaptă, ci mai degrabă o spirală – cu reveniri, cu adaptări, cu multe momente de „nu știu încă, dar pot să învăț”.
Ce m-a ajutat cel mai mult a fost să rămân sincer cu mine: nu să mă mint că știu, ci să accept că nu știu… și să continui totuși (dar, da, s-a învățat și se învață mult).
Alex: Pregătirea pentru baraj a fost cu adevărat interesată, deoarece a trebuit să mă împart în mai multe direcții în luna aceasta. Am avut de dat teste, de făcut proiecte și alte activități care mi-au luat din timpul de pregătire. Totuși sunt destul de mulțumit cu ce am reușit să fac.
Când vine vorba de strategia aplicată, nu prea a existat una. Fiind prima ediție a olimpiadei, nici măcar nu știam concret ce trebuie să învăț și ce trebuie să aprofundez, dar am încercat să anticipez ce am putea primi. Vom afla în curând dacă am avut și dreptate.
AI: prieten sau rival?
În încheiere, aș vrea sa vă propun o întrebare inedită:
Do you think AI has the power to blur the line between reality and imagination — and if so, is that something we should embrace or fear?
Octavian: I don’t think AI will take our jobs—at least not in the way people fear it will. It won’t replace us, but it will change us. It will help us advance, and in that process, it might look like it’s taking jobs. But what it’s really doing is clearing space—for what actually matters.
AI will automate the repetitive, the predictable, the mechanical. And in doing so, it pushes us closer to what the human race was truly built for: creativity, empathy, vision, connection.
It’s not about humans vs. AI. It’s about humans with AI, building something better than either could alone. So no, I don’t see it as a rival. I see it as a tool that’s challenging us to evolve—and that’s exactly what we need.
Alex: Yes, AI definitely has the power to blur the line between reality and imagination. This is already happening on a daily basis. People use AI to generate images, videos and sounds that do not exist in the real world. Whether or not we should embrace this is the million-dollar question, and perhaps the answer is worth even more. If we decide to embrace it, we must ensure that rigorous preventive measures are put in place beforehand. If we choose to fear it instead, we would essentially be disregarding one of the greatest technological breakthroughs. Just because something can pose a threat in the wrong hands doesn’t mean it should not be used at all, especially if it has the potential to help people.
The industry has already started to embrace AI. Only time will tell if their current preventive measures are enough or if they need to focus more on this area. Ultimately, our goal should be to embrace the beneficial applications of AI while developing ethical guidelines and safeguards to mitigate the risks that come with it.
Le adresăm mulțumiri colegilor noștri pentru că au împărtășit cu noi o parte din experiența lor și îi felicităm pentru rezultatele deosebite obținute. Prezentul reprezintă o etapă fundamentală în construirea viitorului, iar doar prin pasiune, inovație și perseverență vom putea contribui la modelarea unei lumi în care știința și tehnologia se împletesc armonios cu valorile umane.
The future is not something we enter. The future is something we create - through passion, innovation and the courage to act in the present.
Comentarii