Redactor: Dușe Ștefana
Cu toții știm că lumea noastră s-a schimbat radical odată cu apariția cuvântului ,,corona” în vocabularul nostru zilnic. Schimbările cele mai evidente pot fi observate în viața zilnică, de la cele mai mici lucruri cum ar fi distanța în spațiile închise până la orele online sau masca ce ne umbrește zâmbetul zilnic. Toți suntem conștienți de aceste modificări ce ne-au făcut să apreciem în alte moduri libertatea zilnică ce înainte era luată de-a gata. În schimb, suntem oare conștienți de schimbările interioare? Știm cum această pandemie ne-a afectat în moduri inimaginabile psihicul, dar și fizicul? Aceste lucruri le vom discuta azi, pentru a oferi o introspecție tuturor lucrurilor care s-au schimbat, dar nevăzute pentru moment.
Stagiul incipit al pandemiei ne-a afectat pe toți în moduri diferite. Din perspectivă psihologică, consecințele distanțării sociale sunt izolarea, incertitudinea, lipsa de predictibilitate și de control. Toate măsurile distanțării sociale duc la diferite grade de izolare. Totuși, suntem sub aceleași circumstanțe un an mai târziu. Cum ne prezentăm? Oamenii au fost încă de la început îngrijorați cu privire la impactul emoțional care vine odată cu pierderea celor dragi.
Celălalt aspect psihologic important al izolării este incertitudinea, lipsa de predictibilitate - cei bolnavi în izolare sunt nesiguri cu privire la supraviețuirea și recuperarea lor, cei care sunt sănătoși în carantină nu știu dacă se vor îmbolnăvi. În acest context este foarte important să ne stabilim rutine zilnice, să mâncăm sănătos, să avem un program de somn, să facem exerciții fizice, să ne monitorizăm gândurile și emoțiile iar dacă simțim că suntem copleșiți, să vorbim cu cei apropiați sau chiar să cerem sfatul unui specialist. Astfel, majoritatea mărturisesc că se simt mai agitați, mai stresați și obosiți. Un lucru notabil este că pandemia a afectat sănătatea mintală a adulților mai puțin ca în cazul tinerilor. Această creștere a cazurilor de depresie și anxietate, deși îngrijorătoare, nu este surprinzătoare date fiind numeroasele încercări puse în fața noastră.
Restricțiile și distanțarea socială au lăsat mulți oameni izolați, deci e normal să ne simțim mai singuri. Un studiu arată că aproape două treimi din numărul oamenilor sub 30 de ani au simțit un nivel ridicat al singurătății și 37% au primit sprijin minim din partea familiilor.
Din punct de vedere al sănătății fizice, sedentarismul a crescut semnificativ, la fel ca cel al luării în greutate, mai ales în cazul oamenilor ce suferă de obezitate. Aceste situații sunt produsul măsurilor de siguranță care au constat în închiderea sălilor de sport și a restaurantelor, fapt ce la rândul lui a dus la comandarea mâncării la domiciliu în număr mult mai ridicat ca înainte.
Privind situația orelor online putem afirma clar că acestea au un efect asupra corpului și sănătății noastre mintale. Alături de posibila sedentaritate crescută, pe primul loc al afecțiunilor provocate de acestea se află riscul unei vederi mai slabe. Cei ce poartă deja ochelari au observat o creștere evidentă a dioptriilor, pe când cei ce nu au avut niciodată probleme cu vederea se găsesc în situația de a purta ochelari de vedere, astfel remediind problemele cauzate de vizionarea unui ecran pentru minim 6 ore pe zi. De asemenea, lipsa conexiunii umane din cadrul școlii și-a pus clar amprenta asupra noastră. Ne lipsesc și cele mai mici lucruri, cum ar fi zumzetul constant din sala de clasă sau drumul până la școală pe frigul dimineții.
În concluzie, această pandemie ne-a afectat în moduri la care nici nu ne-am fi gândit și va continua să o facă până când ne întoarcem la normalitatea de dinainte de furtună. Reacționăm în mod diferit la aceeași stimuli, dar totuși suntem mai asemănători ca niciodată. Astfel, trebuie să învățăm să gestionăm toate aceste schimbări, inclusiv cele din interiorul creierului nostru, căci doar așa vom putea trece cu bine și împreună peste vremurile ce ne testează până la ultima celulă.
Redactor: Dușe Ștefana