Despre sănătatea mentală




Autor: Sara Filimon – Redactor GOJDIȘTII


În urma inițiativei lansate de noi, aceea de a vă da oportunitatea să ne împărtășiți propunerile și ideile voastre pentru eventuale articole, un subiect cerut de voi are la bază o temă indispensabilă unei vieți echilibrate și armonioase, la care toți râvnim, dar puțini știu cu adevărat ce presupune acest lucru... sănătatea mentală.


Haideți să aflăm împreună, așadar, câteva lucruri esențiale privind acest domeniu complex, ce reprezintă, cum să ne menținem sănătatea mentală și multe altele!


Înainte de toate, pentru a înțelege mai bine acest termen, ar trebui să aruncăm o privire asupra semnificației sale - ce este, de fapt, sănătatea mentală?


Sănătatea mentală este importantă în fiecare etapă a vieții - copilărie, adolescență și maturitate, ea fiind responsabilă cu oferirea capacității de a ne bucura de viață, de a identifica un echilibru între activitățile, trăirile zilnice și eforturile de adaptare psihologică în contextul propriului sistem de valori. Pe scurt, reprezintă ceea ce ne dorim cu toții, fie că știm sau nu ce este cu adevărat. Atunci când ne gândim la fericire, satisfacție, liniște sufletească, ne referim, de fapt, la sănătatea mentală.


În altă ordine de idei, știm că dispunem de sănătate mentală atunci când:


· Ne simțim bine cu noi înșine, adică nu ne lăsăm copleșiți de propriile emoții, suntem capabili să trecem peste greutățile vieții, să facem față eșecului, avem o atitudine optimistă, tolerantă față de noi înșine și față de cei din jurul nostru, ne putem accepta defectele, încercând să le îmbunătățim, avem respect pentru propria noastră persoană, ne autoapreciem realist, ne bucurăm de lucrurile simple;


· Ne simțim bine în relațiile cu ceilalți, spre exemplu suntem capabili să le oferim celor din jur iubirea și ajutorul nostru, gândinu-ne și la interesele lor, să avem încredere în ei, să le respectăm valorile și demnitatea, să înțelegem și să acceptăm fapul că oamenii sunt diferiți, să nu îi înșelăm pe ceilalți și, nu în ultimul rând, să avem relații personale satisfăcătoare, armonioase;


· Ne putem îndeplini obiectivele, cerințele vieții, mai exact ne putem rezolva problemele într-un mod contructiv, ne asumăm responsabilități, suntem capabili să ne mulăm după necesități, să ne adaptăm la diferite situații, să ne facem planuri de viitor, să fim deschiși la idei, opinii, experiențe noi, să ne folosim capacitățile și talentele, să ne fixăm țeluri realiste, să fim capabili să luăm singuri decizii la problemele care ne privesc, să muncim pentru a realiza ceea ce ne-am propus;


Din păcate, o sănătate mentală precară, fragilă, poate conduce deseori la o afecțiune mentală, care reprezintă un obstacol în calea gândirii, a desfășurării activităților cotidiene sau a relaționării cu ceilalți, simptomele putându-ți afecta gândurile, emoțiile sau comportamentul.


Se estimează că un adult din 5 are o afecțiune mentală într-un an, acestea putând apărea la orice vârstă, din copilărie până la cele mai înaintate vârste. Efectele unei probleme mentale pot dura perioade lungi, după cum se poate întâmpla ca o persoană să aibă mai multe afecțiuni de care suferă în același timp.


Până acum, au fost identificate și definite zeci de afecțiuni mentale, printre care se numără depresia, tulburări de anxietate (ex: atacuri de panică), tulburări de alimentație (ex: anorexia, bulimia nervoasă), tulburări de dispoziție (ex: tulburarea bipolară, depresia, schizofrenia, dependența de anumite substanțe) etc.


Simptomele comune ale acestor boli includ:


· Sentimentul de ratare


· Modificări extreme în starea de spirit


· Izolare de familie, prieteni sau activități


· Oboseala, probleme cu somnul sau nivel scăzut al energiei


· Sentimente de furie, violență


· Schimbări bruște ale dispoziției


· Paranoia, senzația că auzi voci sau ai halucinații


· Gândul frecvent la moarte sau sinucidere


Cauzele problemelor de sănătate mentală nu sunt pe deplin cunoscute, dar se consideră că sunt legate de o varietate de factori genetici, biologici sau de mediu, cum ar fi: moștenirea genetică, expunere la diferite condiții în perioada fetală ( înainte de naștere) - inflamație, toxine, alcool etc., factori de neurochimie cerebrală, în timp ce factorii care pot să crească riscul dezvoltării unei afecțiuni mentale includ: istoric de afecțiuni în familie, situații stresante din viața noastră, anumite afecțiuni cronice (ex:diabet), experiențe traumatice, consumul de alcool sau droguri.


Cu toate acestea, vestea bună este că ,de cele mai multe ori, bolile mentale pot fi tratate, în urma unei discuții cu un psihoterapeut sau în urma unui plan de tratament care poate sau nu să includă medicație.


Actuala pandemie de Coronavirus a condus la o adevărată criză la nivelul întregii lumi și, dincolo de virusul care a luat atâtea vieți, această situație îngrijorătoare ne-a afectat pe toți ca oameni, ne-a afectat latura emoțională, cei mai afectați fiind, însă, probabil, adolescenții, căci adolescența a fost mereu o perioadă destul de grea, dominată de nesiguranță și sentimente, trăiri contradictorii, iar pandemia de Coronavirus nu a făcut altceva decât să dezechilibreze și mai mult stilul de viață al tinerilor, depărțindu-i pentru o bună bucată de vreme de prieteni și de activitățile lor cotidiene, atât de plăcute pentru ei.


Din fericire, există nenumărate soluții și idei folositoare care ne ajută să ne menținem sănătatea mentală într-o stare optimă în condiții de pandemie și nu numai. Așadar, iată câteva sfaturi care, puse în aplicare, pot contribui la un stil de viață armonios și, implicit, la o sănătate mentală favorabilă:


1) Faceți mișcare în fiecare zi, căci sportul nu este benefic doar pentru sănătatea fizică, cât și pentru cea mentală, îmbunătățind starea de spirit și concentrarea, asigurând un somn mai odihnitor, reducând stresul și, nu în ultimul rând, sporind stima de sine;


2) În ciuda faptului că rețelele de socializare reprezintă o modalitate excelentă de a comunica cu prietenii pe timp de pandemie, excesul folosirii acestora poate fi dăunăor, de aceea ar fi de preferat să vă deconectați periodic de la rețelele de socializare pe parcursul zilei;


3) Alimentația joacă, de asemenea, un rol vital în menținerea unui stil de viață sănătos, prin urmare mâncați sănătos și încercați să consumați multe legume și fructe în fiecare zi;


4) Diversificați-vă activitățile. Pentru a vă putea simți bine pe parcursul întregii zile, pe lângă școală și învățat, ar trebui să faceți și lucruri care vă fac plăcere, cum ar fi să citiți o carte, să vizionați filme, să discutați cu prietenii voștri, să gătiți sau chiar să petreceți puțin timp în natură (dacă vă permite situația pandemiei). Natura este un loc unic, un paradis al refugiului, în care vă puteți detașa un timp de viața cotidiană și ,totodată, vă puteți apropia de voi înșivă;


Fotografia atașată mai sus reprezintă o hartă mentală realizată de mine, prin intermediul căreia am cuprins ideile principale ale subiectului abordat. Harta mentală este, de asemenea, o modalitate ingenioasă de a vă organiza gândurile, trăirile sau orice alt aspect al vieții voastre. Așadar, fiți fericiți și aveți grijă de voi, iar dacă mai aveți propuneri sau idei de articole, nu ezitatați să ne scrieți la adresa de email cse.cnegojdu@gmail.com.


Autor: Sara Filimon – Redactor GOJDIȘTII



268 views0 comments