top of page

Despre cultură...

Updated: Jan 15


din perspectiva elevei Ana-Maria Șandor, olimpică națională la Limba și literatura română




Autor: Natalia Popa



Încheiem mini-seria de interviuri despre cultură cu viziunea Ana-Mariei Șandor. Datorită performanțelor ei la Olimpiada Națională de Limba și literatura română, am fost foarte curioși să aflăm viziunea ei asupra subiectului. Ana-Maria a obținut, la etapa națională ale olimpiadei, următoarele rezultate: mențiune (în 2019), premiul I (în 2022) și premiul al III-lea (în 2023). Vă invităm să lecturați acest interviu scris, care încheie mini-seria de articole, cu ocazia Zilei Culturii Naționale 2024:


1.       Ce este cultura?

În opinia mea, cultura este oglinda umanității - o oglindă fermecată care prezintă într-o manieră plină de originalitate și de energie numeroasele aspecte ale societății și ale universului înconjurător în întreaga lor complexitate, fie ele estetice, morale, mărețe sau aparent neînsemnate, înșelătoare, chiar repulsive. Precum sursele sale de inspirație, formele de manifestare ale culturii sunt la fel de variate, tinzând să surprindă o imagine cât mai profundă, dând astfel naștere unei a cincea dimensiuni - pe lângă lungime, lățime, înălțime și timp, universul poate fi privit și sub dimensiunea culturală. Călători efemeri prin vasta lume înconjurătoare, puțini oameni sunt capabili să îi exploreze dimensiunea culturală în mod complet, dar fiecare poate contribui la expansiunea sa, fiecare poate cunoaște părțile care îi sunt cele mai dragi. Iată frumusețea neasemuită a acestei dimensiuni - este creată de întreaga omenire din cele mai vechi timpuri și până astăzi, este geneza atâtor minți ale atâtor secole, este dimensiunea care, necuprinsă și pe veci schimbătoare, alcătuită din pasiune pură pentru obiectul de studiu, rămâne atotcuprinzătoare, transcende timpul și unește întreaga omenire sub semnul cunoașterii.

 

2.       De ce crezi că a fost aleasă data de 15 ianuarie pentru a marca Ziua Culturii, din cunoștințele tale?

La 15 ianuarie 1850, la Botoșani s-a născut Mihai Eminescu, considerat adevărat „Luceafăr pe cerul liricii române”. Personalitate marcantă atât în timpul vieții, cât și postum, ecoul operei sale este mai puternic și mai actual ca niciodată, poetul putând fi desemnat „omul complet” al culturii române. Mircea Eliade nota „Oare s-a temut Eminescu de vreo cultură, de vreo filosofie sau poezie străină? Oare n-a fost el românul care a pătruns pretutindeni în cultura universală fără să-i pese de primejdii, fără să se teamă de influențe și sterilitate?”. În manuscrisele sale, intercalate între cele mai cunoscute poeme și texte, se află calcule matematice, reflecții filosofice, traduceri din limba germană, chiar liste de rufărie. În spatele mitului eminescian, în spatele poveștii poetului damnat, simbol al geniului nefericit, se află un visător, un om despre care contemporanii săi afirmau că iubește cafeaua, că îi place să înoate și să joace fotbal, un om simplu precum mulți dintre noi. Pe lângă contribuțiile culturale deosebite, Mihai Eminescu este și un adevărat exemplu de personalitate eternă, învingând condiția umană efemeră prin poemele sale impregnate cu profunzime și cu viață veritabilă tocmai datorită vastei sale culturi. Astfel, data desemnată pentru Ziua Culturii Naționale corespunde cu ziua de naștere a poetului a cărui operă nu doar cuprinde esența liricii românești, ci reflectă totodată frumusețea deosebită a lumii văzută prin prisma unei culturi cuprinzătoare.

 

3.       Ce rol consideri că are cultura în societate/într-un stat?

Eu consider că rolul culturii în stat și în societate nu poate fi subestimat, întrucât ea este cea care oferă identitate unui popor, dar este totodată cea care ne unește, dizolvând granițele și prejudecățile. Din cele mai vechi timpuri, statele cele mai dezvoltate și mai puternice au fost acelea în care cultura ocupa un loc fruntaș: Grecia Antică - leagănul civilizației și eterna Romă sunt doar exemplele arhicunoscute. În cazul culturii noastre, momentul revoluționalizării sale, momentul în care aceasta s-a dezvoltat cel mai brusc și mai pregnant - perioada pașoptistă, a marcat începutul uneia dintre cele mai înfloritoare perioade din istoria țării noastre, deschiderea spre occident și dezvoltarea pe numeroase planuri. Pe de altă parte, cultura este și un instrument puternic de manipulare, argumentul cultural având un impact major în politică de-a lungul istoriei. În momentul încercării consolidării Unirii, spre exemplu, s-a încercat o „latinizare” a limbii pentru dovedirea unei origini pur latine a poporului nostru, în rând cu cele mai puternice state europene; în perioada comunismului, cultura era împinsă într-o direcție cu influențe slave sau pur naționaliste, îmbrăcată în cămașa de forță a cenzurii și devenită astfel instrument de propagandă.

 

4.       În opinia ta: Cu ce îi poate ajuta cultura pe tineri? De ce ar fi bine să privească spre personalități culturale din trecut?

În opinia mea, cultura poate fi un element care aduce siguranță și chiar înfrumusețează viața de zi cu zi, iar tinerii de toate vârstele pot afla în ea un adevărat prieten. Personal, cultura literară pe care am acumulat-o m-a ajutat deosebit de mult întrucât am avut ocazia de a-mi descoperi propriul suflet, de a observa modul în care absorb și interpretez informația și care sunt ideile care mă atrag cel mai mult. Cu bagajul meu de curiozități, referințe și perspective inedite, mă simt bine-venită în orice cadru, cultural sau nu, mă simt liberă în orice discuție și, mai presus de toate, valorile bine cimentate în suflet îmi ghidează pașii spre obiectivele la care aspir. Totodată, exercițiul constant de înțelegere și învățare menține mintea activă, deschizând orizonturile interioare spre noi și noi domenii, întrucât, odată ce explorezi una din infinitele fațete ale culturii, inevitabil vei cunoaște și numeroase altele, întrucât cultura se prezintă precum un tot unitar.

Personalitățile culturale din trecut sunt, de asemenea, mentori deosebiți pentru tinerii de astăzi, întrucât pot oferi nu doar modele de erudiție și cunoaștere, ci perspective inedite asupra vieții în diferite perioade ale omenirii, în care știința era un privilegiu, o binecuvântare sau poate chiar un blestem.

 

5.       Sub ce forme întâlnim cultura, în viața de zi cu zi?

În viața de zi cu zi, cultura își face apariția sub forme dintre cele mai diverse. În această eră digitală, informația pe care o consumăm cel mai adesea este audio-vizuală, cultura mutându-se odată cu atenția noastră în spațiul digital. Cu toate că a devenit mult mai accesibilă oamenilor, aflându-se la un simplu click distanță, informațiile culturale sunt amestecate acum cu informații mai mult sau mai puțin veritabile, rămânând la latitudinea fiecăruia sa aleagă care sunt sursele cele mai credibile. Arta vizuală, cinematografia, muzica înfloresc în acest spațiu virtual, răspândindu-și culorile vibrante, acordurile plăcute și mesajele profunde cu repeziciune oriunde în lume. Consider că și această ușurință cu care putem accesa informația este o formă de cultură - cultura tehnologică, o cultură care ne unește pe toți ca spectatori ai ascensiunii și dezvoltării continue a omului.

 

6.       Care este o persoană de cultură care te-a inspirat sau la care te raportezi ca la un model de urmat?

O personalitate pe care o consider un model este Mihail Bulgakov, scriitorul meu preferat, care a îmbrățișat însă în tinerețe și profesia pe care doresc să o practic la rândul meu, cea de doctor. În „Însemnările unui tânăr medic”, scriitorul oferă detalii despre practica medicinei la începutul secolului 19, descriind emoțiile copleșitoare și nesiguranța pe care teoria în lipsa practicii i le imprimau în timpul intervențiilor asupra primilor pacienți, dar totodată puterea nemărginită pe care o simțea sfidând moartea și dezamăgirea când, inevitabil, viața își urma cursul. Ironic și neînfricat în portretizarea societății corupte și lipsite de moralitate, în cuprinsul capodoperei sale, „Maestrul și Margareta”, Mihail Bulgakov dă dovadă de o vastă cultură universală, ascunzând în alegorii simboluri și mituri orientale, dar și occidentale. Astfel, cunoscând opera scriitorului, privesc viitorul cu speranță și seninătate, îmi aliniez valorile morale conform cu câteva dintre principiile pe care lectura textelor sale mi le-a insuflat, continuându-mi cu deosebit entuziasm „scormonirile” în căutarea altor și altor perspective și modele.  

 

Îi mulțumim și Ana-Mariei pentru răspunsurile oferite, dorindu-i mult succes la examenele care o așteaptă și nu numai! Încheiem astfel mini-seria de interviuri, „Despre cultură...”, cu speranța că această abordare a temei a stârnit, măcar un pic, interesul și curiozitatea cititorilor spre a descoperi (sau re-descoperi) cultura și personalitățile culturale românești, atât din trecutul țării noastre, cât și din prezent. Viața culturală face parte din viața socială, iar cu cât devenim mai conștienți de produsele sale, cu atât le putem folosi mai bine în a ne înfrumuseța viața personală, la orice vârstă.

 

Autor: Natalia Popa

83 views0 comments

Recent Posts

See All
bottom of page