Autor: Daria Teodorescu - Redactor GOJDIȘTII
Dacă stăm bine să ne gândim, realizăm că an de an Crăciunul este una dintre cele mai îndrăgite și așteptate sărbători.
De ce? Poate pentru că reunește familia în jurul mesei festive pe care sunt înghesuite mâncaruri care mai de care. Poate pentru ca mirosul de turtă dulce cu scorțișoară și portocaleleproaspete trezesc în inimile noastre amintiri dragi din anii care au trecut sau poate pur și simplu bradul strălucitor care ascunde sub poala hainei sale veșnic verde, cadouri și dorințe împlinite - reprezinta motivul pentru care acest sezon este atât de apreciatde noi toți.
Aruncând o privire în urmă, la originea acestei sărbători, putem să ne afundăm în istoria primilor creștini care, prin conducatorii lor au ales ca Sărbătoarea Nașterii Domnului Iisus Hristos să fie celebrată pe data de 25 decembrie. Dacă stăm săfacem cercetări amănunțite, aflăm că Sărbatoarea creștină a fost suprapusă sărbatorii păgâne a zilei zeului Soare. Care este motivul pentru care creștinii au făcut o astfel de alegere? Ei bine, cu siguranță nu a fost o coincidență, creștinii au dorit transformarea practicilor păgâne, înlocuirea sărbătorii cu Nașterea Mântuitorului în scopul de a ajuta la răspândirea credinței creștine.
Acum poporul român are la dispoziție o gamă variată de tradiții și obiceiuri precum Moș Crăciun - cel îndrăgit de copii, mersul cu colindul și alte astfel de activități transmise din generație în generație. Cu toate acestea, câți cunoaștem cu adevărat semnificația nașterii Mântuitorului? Cine este El și de ce este sărbătorit în fiecare an?
Biblia spune prin profeții din vechime că avea să se nascăun Mântuitor, un Dumnezeu întrupat în om - aparent imposibil de înțeles, care avea să salveze poporul de sub robie și de sub blestemul morții. Biblia relatează în evanghelii nașterea lui Mesia, Pruncul promis, Fiul Dumnezeului Preaînalt. Maria și Iosif, parinții trupești ai lui Iisus, au pornit la drum către Betleem pentru a se înscrie în registrele romane deoarece făceau parte din dinastia lui David, un împărat al poporului Israel. Deoarece la hanurile din ținut nu mai erau locuri, Maria a născut într-un grajd, într-o iesle pe cel numit Fiul lui Dumnezeu. El nu se naște în palat, deși urma să fie un eliberator, dar nu de robia unui regim pământesc, ci eliberatorul de sub sclavia păcatului. Odată cu venirea Sa în lume, Iisus vrea mai mult decât pace teritorială, vrea să împace întreaga omenire cu Dumnezeu. Nașterea lui Iisus nu a avut ca scop un trai mai bun pe pământ pentru evrei, ci pregătirea unei vieți veșnice pentru oricine crede.
Dacă stăm să medităm la însemnătatea celor de mai sus, înseamnă că cel mai perfect dar a fost deja făcut omenirii. De asemenea, steaua menționată în colindele tradiționale nu este alta decât acea stea miraculoasă care i-a călăuzit pe cei trei înțelepți păgâni porniți din Babilon spre locul de naștere al Pruncului, despre care citiseră în cărți și căruia au dorit să i se închine. Conduși de stea, au bătut un drum de peste 70 de zile ca să se închine unui Prinț evreu … și când ne gândim cât de ușor le este în prezent creștinilor, cu ocazia fiecarui Crăciun și nu numai, să își aducă inimile recunoscătoare înaintea acestui Copilaș care este însuși Dumnezeu.
Ce credință puternică a fost cea care i-a condus pe magi atâta bucată de drum? Ce indiciu mai mare decât steaua așteptau să le trimită Dumnezeu pentru a sfida necredința? Și, în sfârșit, ce dar mai frumos așteptăm să primim an de an dacă nu primim darul acestui Prunc?
Cu ocazia acestor sărbători, te provoc sa îți lași îngrijorările deoparte, să te bucuri împreună cu cei dragi, să sărbătorești și săîți înalți și tu glasul cântând imnuri de bucurie, acum este momentul potrivit!
Autor: Daria Teodorescu - Redactor GOJDIȘTII