Autor: Raluca Vereș – Redactor GOJDIȘTII
Psihologia este domeniul care ne ajută să înțelegem comportamentul uman, întrucât noi toți trăim și evoluăm împreună.
Printre cei care au ajutat la contribuția acesteia se numără Carl Jung. Acesta a fost un psihiatru și psiho-analizator elvețian. Printre lucrările sale se numără și studiul celor 8 funcții cognitive, studiu ce a fost continuat apoi de Isabel Briggs Myers și Katherine Cook Briggs prin indicatorul Myers Briggs.
Funcțiile cognitive sunt necesare pentru a-ți găsi tipul de personalitate și pentru a înțelege modul în care luăm decizii și percepem lumea.
Dacă dorești să-ți găsești tipul de personalitate, te sfătuiesc să nu completezi un test de pe internet.Este nevoie de răbdare și vulnerabilitate când te analizezi pe tine și pe ceilalți.Da, este cu adevărat o muncă, întrucât nu toți oamenii sunt interesați de dezbaterea unor teorii…
Dar eu îți garantez că se merită.De un an, de când mă folosesc de acest studiu pentru a înțelege relațiile cu cei din jur, pot spune că mă simt mai apropiată și înțelegătoare față de aceștia.
FUNCȚIILE COGNITIVE
Sunt 8 funcții cognitive. 4 sunt de percepție și 4 sunt de decizie. 4 sunt introvertite și 4 sunt extrovertite.
Un tip de personalitate este format din 4 tipuri cognitive:
1. Funcția dominantă
2. Funcția auxiliară
3. Funcția terțiară
4. Funcția inferioară
Funcția dominantă se opune cu cea inferioară, iar cea auxiliară cu cea terțiară;
Ordinea introversiunii și extroversiunii este din 2 în 2;
Dacă prima și a patra funcție este de percepție/decizie, atunci a doua și a treia funcție este de decizie/percepție;
Ex: ISTJ
1. Si
2. Te
3. Fi
4. Ne
I. Funcțiile de percepție
Funcțiile de percepție sunt Sensing (simț real) și Intuition(intuiție), prescurtate S și N. Acestea au rolul de a stoca și denumii informațiile din jur. De mici învățăm să comunicăm, să scriem și să citim pentru a putea interacționa cu lumea. În viața de zi cu zi ne folosim de obiecte.
Ex: Când vrem să ieșim din casă ne folosim de chei. Ne spunem în gând „chei”, iar apoi le folosim; Vedem în jur locuri și le dăm de nume; etc…
Dar modul în care aceste funcții cognitive prelucrează informația este diferit.
Sensing se ocupă cu lumea reală, Intuition se ocupă cu lumea imaginară.
1. Si și Ne
Si (simț real introvertit) se ocupă cu procesarea și organizarea informațiilor reale în lumea fizică. Persoanele care preferă această funcție sunt meticuloase atât la locul de muncă cât și în viața de zi cu zi.Rutina, disciplina și tradiția sunt pasiuni preferate de aceștia, întrucât echilibrul este aerul pentru ei. Lumea fizică este cea în care găsesc plăcere și siguranță. Schimbările de situație, curiozitatea pentru mistere, teorii și imaginație sunt ocupații obositoare pentru aceștia.
Ne (intuiție extrovertită) se ocupă cu procesarea și adunarea informațiilor reale în lumea imaginară. Persoanele care preferă această funcție sunt spontane și flexibile, dornice să experimenteze pentru a creea noi invenții. Imaginația nu are limite pentru ei. Fie că este vorba de dezbateri aprinse, de conversații al căror subiect se schimbă de la unul la altul, aceștia sunt fericiți atâta timp cât explorează. Comunicarea înceată și instrucțiunile repetitive ce sunt executate pentru a menține ordinea sunt lipsite de gust pentru aceștia.
2. Se și Ni
Se (simț real extrovertit) se ocupă cu procesarea și adunarea informațiilor reale în lumea fizică. Persoanele care preferă această funcție sunt energice și flexibile, mereu gata de acțiune. Aceștia ies în evidență la petreceri și chiar sporturi extreme, întrucât iubesc mișcarea. Dacă vrei să ai parte de un week-end plin de amintiri, precum parașutism, condusul mașinilor sport, urmate apoi de o excursie la munți, bazează-te pe ei. Statul pe loc într-un timp îndelungat, precum și contemplarea față de idei filozofice îi plictisesc și irită, întrucât ei preferă activitățile practice.
Ni (intuție introvertită) se ocupă cu procesarea și organizarea informațiilor reale în lumea imaginară. Persoanele care preferă această funcție sunt tăcute și gânditoare dornice să filozofeze. Aceștia se simt cel mai bine când creează o hartă mintală a ideilor pentru a ajunge la o concluzie, ce-i poate ajuta să înțeleagă mai bine rostul acestei lumi. Sceptici și rezervați aceștia sunt adesea considerați ciudați. Responsabilitățile ce nu sunt atât de adorate de aceștia, precum întreținerea ordinii de-acasă și cea financiară îi stresează pentru că îi obligă să iasă din propria lume interioară.
II. Funcțiile de decizie
Funcțiile de decizie sunt Feeling (sentiment) și Thinking(logică), prescurtate F și T. Acestea au rolul de a alege modul în care oamenii se folosesc de informația stocată prin Sensing sau Intuition. Unii oameni preferă să-și simtă intens emoțiile și să fie alături de ceilalți pentru a-i înțelege și ajuta. Alții preferă eficiența unui sistem bazat pe logică în afaceri, iar unii doresc să fie directori executivi.
1. Fe și Ti
Fe (sentiment extrovertit) se ocupă cu găsirea unui mod ideal de a ajuta oamenii. Activitățile caritabile, precum și ajutarea oricărei persoane la nevoie sunt apreciate de cei ce folosesc de acestă funcție. Dacă cineva este fericit, atunci și ei sunt fericiți la rândul lor.
Totuși, problemele apar atunci când aceștia sunt prea preocupați de cei din jur, crezând că starea lor de spirit precum și identitatea lor depind de opiniile celorlalți.
Este în regulă să te simți anxios și îngrijorat față de ceilalți, dar poți oricând să stai într-un loc și să-ți dedici timp doar pentru tine gândindu-te: ,,Îmi este frică în acest moment… nu știu… ce e de făcut… îmi este frică să fiu singur/ă… Cum să fac să mă simt sigur/ă pe mine?”
Ti (rațiune introvertită) se ocupă cu găsirea opiniilor personale într-un sistem bazat pe logică.Rezolvarea unui cub rubic pe baza propriilor convingeri îi ajută să se simtă mândri și în siguranță. Aceștia sunt în general calmi și rezervați.
În relațiile cu oamenii, aceștia întâlnesc dificultăți când sunt dezinteresați de opiniile celorlalți și de impactul emoțional ce-l au față de aceștia, întrucât independența e printre prioritățile lor.
Când se simt izolați acestora le este frică să ceară ajutor: ,,Cred că ceea ce aleg nu este mereu corect.Cred că ignor prea mult… Ai putea să mă ajuți?... Nu știu… ce simt, dar nu îmi place asta. Vreau să se oprească!...”
2. Te și Fi
Te (rațiune extrovertită) se ocupă cu găsirea unui mod ideal de a organiza informațiile într-un sistem bazat pe rațiune. Oamenii care preferă această funcție reflectă imaginea unui director executiv serios și chiar sever. Aceștia iubesc să aibă un impact în lume, motiv pentru care sunt adesea găsiți muncind.
Probleme apar când aceștia aleg ca responsabilitățile să-i aglomereze pentru a-și putea ignora emoțiile. Plânsul, rostirea cuvintelor „te iubesc”, ,,îmi pare rău”, sunt stări emoționale intense care îi pun la încercare. Furia poate părea adesea o eliberare, dar plânsul, precum și o conversație cu o persoană apropiată este o opțiune.
Fi (sentiment introvertit) se ocupă cu găsirea opiniilor personale într-un sistem bazat pe emoție. Oamenii care preferă această funcție sunt sensibili și rezervați, dar curajoși față de propria moralitate. Arta, grădinăritul și muzica sunt câteva dintre domeniile care îi atrag. Cât timp se simt liberi pentru a face ce le aduce plăcere, sunt fericiți.
Problemele apar când acestora le este frică să se impună în lume, ocupând, spre exemplu, rolul de conducător într-o echipă și ridicând chiar tonul vocal.Uneori lumea nu vrea să accepte anumite decizii de-ale tale, sau chiar, în unele cazuri, pe tine. Desigur, că nimănui nu-i place să se simtă dat la o parte, dar din când în când poți lăsa la o parte opiniile personale (și chiar ego-ul), pentru a nu avea atât de mult de pierdut în relațiile cu oamenii și la locul de muncă.
III. Găsirea tipului de personalitate
Găsirea tipului de personalitate se poate face cu ajutorul unui specialist în psihologie sau pe cont propriu. Pe parcurs ce te analizezi pe baza funcțiilor cognitive și acumulezi informații din surse diverse, cu scopul de a crea concluzii cât mai sigure, afli că în domeniul psihologiei studiile sunt numeroase, și chiar legate între ele. Poate dura chiar luni pentru a fi sigur de propriul tip de personalitate.
În continuare voi prezenta un video în care este explicat modul în care îți poți găsi tipul de personalitate:
Învățând câte ceva nou în fiecare zi, reușim să ne înțelegem mai bine atât pe noi cât și pe cei din jur. Chiar dacă avem tentația de a dorii rezultate imediate, putem folosii această unealtă și pentru a ne îmbunătății relațiile cu persoanele apropiate, înțelegând astfel modul în care gândesc: preferințele lor pot diferi de ale noastre… De ce?
Asta ne rămâne nouă de aflat.
Autor: Vereș Raluca – Redactor GOJDIȘTII
Comentarios