Eu sunt câte puțin din tot ce am întâlnit...
Puțin din soare, lună , stele,
din cerul infinit,
din tot ce-a fost în mine și tot ce m-a rănit,
din tot ce simt în ele .
Sunt singură și mă întreb
De ce nu te-nțeleg...
Tu îți adâncești misterul
Și nu pot să-l dezleg.
Privesc intens și zăresc tot mai multe taine,
Cum și noapte când ridic ochii spre cer
tot mai multe stele se ivesc.
Cum să pot să le-urmăresc?
Iau puțin din fiecare și le analizez mai bine...
Sunt toate lucruri găsite și în mine,
Iar dacă le văd in sufletul meu,
Voi găsi calea să înțeleg
Când ți-e bine și când ți-e greu.
Visezi cu ochi deschiși și tot n-ai observat
cum tot ce ai simțit vreodată
te ajută să iubești mai mult?
Voi încerca să fiu câte puțin din tot,
Pentru că altfel nu am să pot
să înțeleg sau să ascult.
Căci numai dacă ești câte puțin din toate
Vei putea să iubești îndeajuns de mult.
Autor: Beatrice Făgărășanu