1 mai românesc



Autor: Iulia Popovici – Redactor GOJDIȘTII


În data de 1 mai sărbătorim Ziua Internaţionlă a Muncii, dar pentru mulţi români această zi devenit sinonimă cu grătarele alături de rude şi prieteni. Anul acesta din păcate, date fiind circumstamţele actuale, astfel de întâlniri mai sunt doar parţial posibile.


1 mai a devenit Ziua Internaţională a Muncii în anul 1889, în urma unui decret al Congresului Internaţionalei Socialiste dat în memoria grevei generale din Chicago. Cu timpul, 1 mai a devenit sărbătoarea mișcărilor muncitorești în majoritatea țărilor lumii, diversele manifestări căpătând amploare pe măsură ce autoritățile au convenit cu sindicatele ca această zi să fie liberă.


Reducerea normei orare zilnice de lucru stă la originea semnificației zilei de 1 mai, o sărbătoare ce are în spatele său o istorie destul de întunecată. În anul 1872, circa 100 de mii de lucrători din New York, majoritatea din industria construcțiilor, au demonstrat, cerând pentru prima oară reducerea timpului de lucru la 8 ore.


Data de 1 mai apare în legătură cu întrunirea din anul 1886 a Federației Sindicatelor din Statele Unite și Canadei, unde s-a inițiat introducerea unei rezoluții care stipula ca: „8 ore să constituie ziua legală de muncă de la, și după 1 mai 1886”, sugerându-se organizațiilor muncitorești respectarea acesteia.

La data de 1 mai 1886, sute de mii de manifestanți au protestat pe tot teritoriul Statelor Unite, însă cea mai mare demonstrație a avut loc la Chicago, unde au mers 90 de mii de demonstranți, din care aproximativ 40 de mii se aflau în grevă. Rezultatul: circa 35 de mii de muncitori au câștigat dreptul la ziua de muncă de 8 ore, fără reducerea salariului.


Dar ziua de 1 mai a devenit cunoscută pe întreg mapamondul în urma unor incidente violente care au avut loc trei zile mai târziu, în Piața Haymarket din Chicago. Numărul greviștilor se ridicase la peste 65.000. În timpul unei demonstrații, o coloană de muncitori a plecat să se alăture unui protest al angajaților de la întreprinderea de prelucrare a lemnului „McCormick”. Poliția a intervenit, 4 protestatari au fost împușcați și mulți alții au fost răniți.


În seara aceleiași zile a fost organizată o nouă demonstrație în Piața Haymarket. Din mulțime, o bombă a fost aruncată spre coloana de polițiști. Au fost răniți 66 de polițiști, dintre care 7 au decedat ulterior. Poliția a ripostat cu focuri de armă, rănind două sute de oameni, dintre care pe câțiva mortal. În urma acestor evenimente, 8 lideri anarhiști, care aparțineau unei mișcări muncitorești promotoare a tacticilor militante violente, au fost judecați. Muncitorii din Anglia, Olanda, Rusia, Italia, Franța și Spania au adunat fonduri pentru plata apărării. În urma procesului, 7 dintre acuzați au fost condamnați la moarte (doi având ulterior pedeapsa comutată la închisoare pe viață) și unul la 15 ani de închisoare. Șapte ani mai târziu, o nouă investigație i-a găsit nevinovați pe cei 8.



1 mai a devenit, în aproape toată lumea, Ziua Internațională a Muncii. Există și excepții, de exemplu Australia, Elveția și Statele Unite, unde 1 mai nu este o sărbătoare oficială. În majoritatea țărilor vest europene, ziua de 1 mai este zi liberă.


În țările comuniste, ziua de 1 mai a fost transformată într-o sărbătoare de stat însoțită de defilări propagandistice. Regimurile comuniste încercau să ducă tradiția unei mișcării muncitorești internaționale, apărută sub egida celei de-a doua Internaționale. În România, după evenimentele din decembrie 1989, timp de mai mulți ani, ziua de 1 mai nu a mai fost sărbătorită prin festivități datorită faptului ca mulţi români o vedeau ca pe un simbol al regimului apus.


În România zilelor noastre, 1 mai este zi liberă naţională, iar anul acesta coincide chiar cu sărbătorile pascale. Acestea fiind spuse, Consiliul Elevilor şi Biroul de Redacţie “Emanuil Gojdu” vă urează o Zi a Muncii şi un Paşte fericit, petrecute în siguranţă!


Autor: Iulia Popovici – Redactor GOJDIȘTII

37 views0 comments

Recent Posts

See All